Înfiinţarea postului de înalt reprezentant al Ministerului Justiţiei la Bruxelles reprezintă un exerciţiu de relaţii publice şi o încercare de a-l „neutraliza“ pe Daniel Morar, pe când ceea ce aşteaptă Comisia Europeană de la România sunt rezultate în combaterea corupţiei la nivel înalt.
Iniţiativa de a înfiinţa un post de înalt reprezentant al Ministerului Justiţiei pentru relaţia cu Comisia Europeană „nu răspunde vreunei cereri specifice“ formulate de Comisia Europeană, au declarat pentru NewsIn mai multe surse europene familiarizate cu această problemă. Bulgaria, aflată de asemenea sub mecanismul de cooperare şi verificare al CE în domeniul justiţiei, nu are intenţia de a crea un astfel de post, ceea ce indică faptul că aceasta este o iniţiativă „pur românească“, a spus una dintre sursele NewsIn.
Ofertă insultătoare
Potrivit unei surse europene, citate de NewsIn, nu au existat nici un fel de consultări între Comisia Europeană şi guvernul de la Bucureşti pentru înfiinţarea acestui post. „Se poate pune întrebarea ce ar fi urmat să facă Morar la Bruxelles? Nu vorbeşte franceza şi abia înţelege engleza. Nu a lucrat niciodată în mod direct cu instituţiile UE. Cât de insultător trebuie să fi fost pentru el să primească această ofertă de a face doar relaţii publice, când ceea ce era el obişnuit să facă era să producă rezultate convingătoare? Acest lucru întăreşte senzaţia că e o iniţiativă pur românescă menită să-l „neutralizeze“ pe Daniel Morar“, remarcă prima sursa citată.
„Este surprinzător că, după toţi aceşti ani îndelungaţi de negocieri de aderare şi, acum, de stat membru, Bucureştiul tot nu înţelege că nu de relaţii publice are nevoie Comisia Europeană, ci de rezultate, iar asta mai mult ca oricând!“, a mai spus, pe un ton revoltat, sursa citată.
„E un fel de deja-vu. Întreaga idee seamănă foarte mult cu ultimele luni ale guvernului Năstase, când Năstase, Geoană, Diaconescu şi Puşcaş aproape că se stabiliseră în faţa instituţiilor europene, venind cel puţin de trei ori pe lună la Bruxelles pentru a face lobby, astfel încât UE să închidă capitolul 24 (Justiţie şi Afaceri Interne – n.r.), acordând prioritate, aşa cum au făcut-o dintotdeauna, relaţiilor publice, nu rezultatelor“, a relatat sursa NewsIn.
